in seara asta sunt melancolica..

nu fugi! nu te pune iarasi la somn ca si cand nu ai mai avea nimic de rezolvat.. pune-ti ideile in ordine..stiu ca poti.. asa faceai cand erai mai mica.. ai  uitat ?.. – niste ganduri care se zbat in mine. Cauza acestor ganduri este veche, prafuita…poate aruncata la gunoi de el…dar eu, eu o pastrez inca vie..am incercat si eu sa o arunc la gunoi dar nu pot… oricat as incerca nu pot: am dat ignore, am rupt poze, am sters amintiri, conversatii..mesaje..numar de telefon.. si cu ce folos? acum le vreau pe toate inapoi! cat de naiva am fost sa cred ca daca sterg tot ce tine de el, il voi sterge si pe el din mintea mea.. ba dimpotriva, parca mai tare imi vine in minte EL. si oare merita? Nu, sunt convinsa ca nu merita nimic..nici pe mine nu m-a meritat, si nici lacrimile si faptul ca mi-am lasat de atatea ori orgoliul in favoarea lui. NIMIC nu merita, si totusi ma are pe mine care ma gandesc la el..si el nici nu stie.. si nici nu mai vreau sa stie..sau vreau ? nu, nu vreau sa stie…s-ar simti prea bine ..nu vreau.